Khan Tengri

Khan-Tengri este un munte frumos cu un nume frumos din timpuri stravechi,din scrierile calugarilor chinezi din secolul VII.

Inseamna “Lordul Spiritelor”. Numeroase legende circula pe seama acestui misterios munte transmise de diferitele popoare ce au locuit in vaile invecinate. Una dintre ele spune ca stafiile bantuie muntele si aprind in fiecare noapte un foc urias pe varful Khan-Tengri.

Cel mai sigur traseu de ascensiune al varfului este cel ce conduce de la tabara de baza (B.C.) prin fata nordica a ghetarului Inylchek. Desi mai dificila decat ruta clasica (1931) pe partea sudica, ruta nordica este mai sigura, fiind protejata de caderile de gheata si avalanse.

Ascensiunea pe acest traseu se face pe creasta impunatorului perete Nordic al muntelui (2500m), format din granit negru, gheata albastra si marmura galbena strivindu-te prin maretia sa si jocurile de lumini si umbre aruncate pe perete.

Varful Khan Tengri, Tien-Shan, 7010m – ISTORIC

— 1857 – exploratorul rus P. Semenov publica pentru prima data descrierea regiunii

— 1903 – profesorul austriac G.Mertzbacher atinge ghetarul Inylchek si masoara inaltimea varfului Khan Tengri – 7010m

— 1929-1931 – exploratorul Ukrainian M.Pogrebetsky organizeaza o serie de expeditii in zona ce sunt incununate de succes prin atingerea varfului pe partea sudica.

— 1964 – o echipa de alpinisti rusi condusi de K. Kuzmin cucereste varful pe ruta nordica.

Traseul expeditiei Khan-Tengri 2008

Varianta propusa era ruta nordica din 1964. Au fost prevazute 3 tabere intermediare. C1 si C2, instalate pe creasta nordica la altitudinea de 4900m si respectiv 5500m. Tabara C3 a fost la 6000m intre umarul Vf. Chapaev ( 6100m) si Vf. Khan-Tengri (7010m). Tabara C4 la 6400m nu a mai fost folosita desi fusese parte din plan.

Echipa de varf a fost alcatuita din 2 persoane, Florin Vintila impreuna cu mine, dupa 18 zile de aclimatizare.